Tornadele

Share

INTRODUCERE
Termenul de “tornada” provine din latinescul “tonare”  care inseamna “a tuna”. Tornadele sunt perturbatii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei  coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul solului. Totusi, meteorologii nu cred ca este atat de usor a defini o tornada. De exemplu, diferenta nu este clara in ceea ce priveste un puternic mesociclon ( furtuna circulara) de la nivelul solului si o tornada de dimensiuni mari, dar care nu este puternica. Exista neintelegeri si in a privi doua vartejuri (tornade multivortex sau multiple-vortex) formate in timpul aceleiasi furtuni ca fiind doua tornade separate sau nu. Este cunoscut faptul ca o tornada poate sa nu prezinte o coloana in forma de palnie vizibila.

Tornadele variaza in diametru de la cativa zeci de metri pana la aproximativ 2 km, avand un diametru mediu in jur de 50 de metri, insa  s-au inregistrat si tornade de dimensiuni mult mai mari. Majoritatea tornadelor din emisfera nordica formeaza vanturi care se invart invers acelor de ceasornic, in jurul unui centru de presiune extrem de joasa, numite tornade anticiclonice, iar in emisfera sudica vanturile se invart in general in sensul acelor de ceasornic, numindu-se tornade ciclonice. Viteza vantului la nivelul solului este cuprinsa intre 60 km/h si 500 km/h, acestea din urma fiind devastatoare. Cele mai puternice tornade pot  matura  casele de pe fata pamantului, pot distruge cladiri din caramida, pot ridica in aer masini si chiar autobuze.

Nu există absolut nici un fenomen natural atât de îngrozitor ca tornadele. ‘Vârtejurile’, după cum mai sunt denumite, apar aproape fără nici un fel de avertisment la orice oră din zi sau din noapte. Se pot declanşa în orice lună a anului dacă există condiţii care să le favorizeze.

În Statele Unite ale Americii au loc 1000 de tornade în fiecare an. Indiferent de locul în care se declanşează, tornadele pot adesea devasta ferme, oraşe sau chiar metropole. Doar în 2002, au pierit 52 de persoane în timpul tornadelor şi multe alte sute au fost rănite. Martorii oculari, aflaţi în apropierea acestor vârtejuri furioase, povestesc că la declanşarea vârtejului se aude un zgomot asemănător vuietului unui avion. Tornadele împrăştie tot ce le stă în cale – adesea cu viteze de sute de km pe oră. Majoritatea caselor sunt construite să reziste la viteze de 112 km pe oră, dar viteza minimă a unei tornade este de 117 km  pe oră.

Pentru a considera  un vârtej - un vânt în spirală în formă de pâlnie – drept o tornada, acesta trebuie să fie în contact cu solul şi cu norul care produce furtuna. Când această pâlnie vine în contact cu solul, se produce o zonă concentrată de distrugere. Aria vârtejului nu are de obicei o lungime mai mare de 250 de metri, dar poate avea o lăţime de până la 2 km.

Cercetatorii studiaza tornadele pentru a intelege mai bine modul in care acestea se formeaza, comportamentul lor si structura, avand la dispozitie o varietate de instrumente specifice. Tehnologia avansata a facut posibila simularea furtunilor ce provoaca tornade, folosind modele pe computer.

FORMAREA TORNADELOR
Tornadele sunt produse de mai multe tipuri de condiţii climatice. Majoritatea meteorologilor consideră însă că acestea se declanşează ca urmare a ciocnirii curenţilor de aer cald şi rece care formează o suprafaţă circulară de presiune atmosferică scăzută, dar acesta este un raspuns general. Tornadele se formeaza la baza norilor cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se intalneste cu cel cald si umed si sunt asociate intotdeauna cu puternice furtuni.

Aerul cu un front atmosferic scăzut are tendinţa să se ridice şi să creeze un curent vertical puternic. Acest curent atrage aerul cald de la nivelul solului care se învârte din ce în ce mai rapid şi absoarbe aerul din împrejur ca un aspirator. În cazuri extreme, aceste curente puternice de aer pot atinge viteze de 500 km pe oră sau chiar 800 km pe ora. Cele mai puternice tornade se declanşează în condiţiile unor furtuni ‘super-cell’. Norii rotativi ai furtunii pot fi detectaţi pe radarele meteorologice ca având o circulaţie bine definită, pe care meteorologii o numesc mesociclon . Norii uriaşi ‘super-cell’ ating înălţimi mai mari decât cele ale Munţilor Everest, au un diametru intre 10 si 16 km, sunt de lunga durata, de pana la cateva ore si se deplaseaza mii de km, producand cateva tornade.

Dar chiar daca exista conditiile favorabile pentru ca o furtuna sa formeze vartejuri, acest lucru nu se intampla intotdeauna. Adevarul este ca acest proces nu este pe deplin inteles. Teoriile recente sugereaza ca odata ce mesociclonul este format, dezvoltarea tornadei este legata de diferentele de temperatura.

Coloana de aer in forma de palnie devine vizibila datorita vaporilor de apa condensati din stratele exterioare, in momentul in care umiditatea este suficient de ridicata , dar chiar daca circulatia aerului este indreptata spre interior si tinde sa se ridice, norul din interiorul vartejului cu presiune joasa se extinde descendent de la baza.

CLASIFICAREA TORNADELOR
Masuratorile directe in ceea ce priveste o tornada sunt greu (si periculos) de obtinut. In 1971, Theodore Fujita - professor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist in tornade, a alcatuit un sistem de clasificare care ii poarta numele bazat pe distrugerile structurilor realizate de om. Scara Fujita sau F- Scale clasifica pagubele produse de tornade ca fiind neinsemnate (F0 si F1), puternice ( F2 si F3) si violente (F4 si F5). Este important de mentionat ca aceasta scara se aplica doar in regiunile unde exista structuri realizate de om, iar vartejurile nu se masoara in functie de dimensiunile lor, ci de pagubele provocate. Marimea unei tornade nu indica in mod necesar si violenta sa, tornadele mari pot avea intensitate redusa, iar cele mici pot fi violente. Cercetarorii sunt capabili sa coreleze valorile Scarii Fujita doar cu  aproximatie cu viteza vanturilor. De exemplu, vanturile cu viteze de 145 km pe ora pot produce putine pagube unei cladiri  bine construita (F0), in comparatie cu o cladire canstruita superficial, unde pagubele ar fi insemnate (F2). Viteza vanturilor clasificate pe aceasta scara nu a fost niciodata testata sau dovedita stiintific, fiind nevoie de multa atentie in folosirea acesteia.

Procentul pierderilor de vieti omenesti provocate de tornade in perioada 1950-1994

SCARA FUJITA
  • F0 – viteza vantului intre 64-116 km/h.
Nu provoaca pagube foarte insemnate, dar chiar şi aceste tornade pot smulge ţigle de pe acoperişuri şi pot arunca maşinile de pe şosele. Casele mobile se pot răsturna şi magaziile se pot dărâma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci si a indicatoarelor rutiere.

  • F1 - viteza vantului intre 117-181 km/h.
Este o tornada moderata ce provoaca pagube medii. Reprezinta echivalentul unui uragan de cea mai slaba intensitate.Vor cădea acoperişurile de pe case şi casele mobile în zona afectată de tornada se vor dărâma. Acest tip de vârtej poate arunca trenurile de pe şine.

  • F2 -  viteza vantului intre 182-253 km/h.
Aceasta este o tornada puternica. Copacii grei vor fi smulşi din rădăcini iar clădirile solide se vor prăbuşi asemenea unor beţe de chibrituri.

  • F3 -   viteza vantului intre 254-332 km/h.
Aceasta tornada produce distrugeri pe scara larga. Se vor darama acoperisurile si peretii caselor bine construite. Locomotivele şi camioanele de 400 de tone vor zbura prin aer ca nişte jucării, iar copacii unei paduri vor fi culcati la pamant.

  • F4 - viteza vantului intre 333-419 km/h.
O tornada de o asemenea intensitate distruge tot ce îi iese în cale. Casele solide sunt ridicate in aer, iar structurile cu fundatie nerezistenta sunt aruncate la mare distanta.

  • F5  - viteza vantului intre 420-512 km/h.
Este o tornada incredibila, tot ce intalneste in cale este carat pe distante considerabile.
Are o forţă asemănătoare cu cea a unei bombe atomice.

SIGURANTA VARTEJULUI

Doar 20% din tornadele din America sunt pe scara F1 sau peste F2. Chiar şi aşa, aceasta înseamnă peste 200 de tornade anual cu vânturi de peste 250 de km pe oră. Au loc anual cam 20 de tornade de amploare F4, şi din fericire tornadele-monstru de amploare F5 nu au loc, în general, decât o dată pe an. Este însă suficient să ducă la moartea a 60 de persoane pe an, doar în Statele Unite, şi să producă pagube de miliarde de dolari.

Chiar şi un vârtej relativ slab poate arunca o bucată de lemn care să străpungă un zid de cărămidă ca şi când ar fi o coală de hârtie. Cel mai ferit loc în caz de tornada este la subsol, într-un beci. Surprinzător, se pare că mai puţin de jumătate din casele de pe Valea Tornadelor  sunt prevăzute cu beciuri.

Experţii recomandă persoanelor care trăiesc în zone susceptibile la tornade şi care nu au beci să protejeze pereţii unei încăperi cu folii de oţel de 10 mm. În mod ideal, aceste folii trebuie montate pe pereţii unui coridor fără ferestre din interiorul casei, care să fie înconjurat şi protejat de pereţii altor camere. Cei aflaţi în casă trebuie să se acopere cu saltele şi perne pentru a se feri de obiectele în cădere şi de sticlă spartă.

VALEA TORNADELOR

Cu toate ca tornadele apar in multe locuri din lume, aceste forte destructive ale naturii apar mai frecvent in Statele Unite, in perioada primaverii si a verii. In medie, au loc circa 800 de tornade anual in care isi pierd viata aproximativ 80 de persoane, iar 1500 sunt ranite, dar numai 31% dintre acestea sunt periculoase.

Tornadele apar in mod obisnuit in Valea Tornadelor, mai ales primavara si vara. Activitatea acestora in Statele Unite este reprezentata mai explicit in urmatoarea harta.

Majoritatea sunt însă concentrate pe suprafaţa plană care se întinde între Munţii Stâncoşi, la vest, şi fluviul Mississippi, la est. Aceasta zonă e cunoscută sub denumirea de Valea Tornadelor – şi este lacaşul celui mai extrem fenomen meteorologic de pe faţa pământului. Motivele se datorează deopotrivă climei şi geografiei. Tornadele sunt mai frecvente aici, în câmpia centrală, deoarece aerul cald şi umed din Golful Mexicului se ciocneşte cu aerul mai uscat şi răcoros care vine din Canada. Întâlnirea acestor fronturi climatice produce norii de furtună uriaşi care câteodată duc la declanşarea tornadelor. Deoarece Valea Tornadelor este ferită de influenţa furtunilor din oceanul Pacific sau Atlantic, aici se creează cel mai frecvent condiţiile unice care favorizează declanşarea unei tornade.

In afara Statelor Unite, Australia detine locul al doilea in ceea ce priveste frecventa tornadelor, dar acestea apar si in alte tari, cum ar fi: China, Japonia, Rusia, Marea Britanie, Olanda si Germania. In Bangladesh s-au mai inregistrat cateva tornade devastatoare in perioada sezonului musonic, cum ar fi cea din mai 1996 care a ucis peste 440 de localnici, a ranit mii de oameni si a distrus peste 80 de sate. Majoritatea continentelor au conditii in care este posibil sa apara tornade, dar numarul acestora variaza in fiecare an de la regiune la regiune. Tornadele din America de Nord si Europa sunt cele mai studiate, in special dupa 1970.

PROGNOZA
Deşi în ultimele decenii s-au făcut progrese importante în prognoza tornadelor, este aproape imposibil să se prezică unde se va declanşa o tornada. Este general acceptat ca procentul in a declansa o “alarma falsa” in cazul  unei tornade este de 80%.  Meteorologii monitorizează temperatura şi direcţia vântului din atmosferă. Acestea constituie factorii care creează umiditatea, instabilitatea şi mişcarea pe verticală a vântului care favorizează declanşarea unor furtuni de tip tornada. Cu toate acestea, condiţii meteorologice extreme nu pot fi prezise cu mai mult de două zile înainte, orice altceva este doar o simplă supoziţie.

O flotă de radare mobile cunoscută sub denumirea de Doppler on Wheels (DOWs) a fost staţionată în zonele din America care sunt susceptibile la tornade. Aceste radare DOW înregistrează cele mai mici detalii ale caracteristicilor vârtejului, inclusiv ochiul şi direcţia, viteza vântului la sol şi deasupra solului. Se spune că cea mai bună sursă de informaţii privind caracterul şi comportamentul tornadelor  vine de la localnici.

O reţea de observatori a furtunilor şi tornadelor, de pe întreg teritoriul Statelor Unite, strâng date în timpul tornadelor. Aceasta poate fi o sarcină foarte periculoasă. Aceşti observatori transmit informaţiile culese Centrului Naţional Meteorologic al Americii  în timpul tornadelor. Aceasta înseamnă că de multe ori aceşti oameni sunt atât de aproape de vârtej încât se poate spune că se află într-o misiune sinucigaşă.

Experţii în probleme de siguranţă de la Centrul Americii pentru Prognoza Furtunilor recomandă să se acorde atenţie unei liste de semnale care prevesteste aparitia unei tornade: nori puternici şi persistenţi care se rotesc,  praf sau obiecte împrăştiate de vânt sub baza unui nor,  grindină sau ploaie intensă urmată de o linişte totală sau o schimbare rapidă şi intensă a direcţiei vântului,  un vuiet continuu şi intens, care nu dispare, cum se întâmplă când tună,  scântei mici şi strălucitoare lângă sol, sub furtună, care semnalează că unele cablurile electrice au fost avariate de vânturile puternice.

În general, cei care locuiesc în preajma unei tornade, nu au decât 18 minute sa işi găsească un adăpost împotriva unei tornade care se apropie. Populaţia din Valea Tornadelor este însă extrem de bine informată în ceea ce priveste tornadele şi prin urmare numărul victimelor este mai scăzut decât în celelalte părţi ale Statelor Unite.

TROMBELE (WATERSPOUTS)
Trombele sunt tornade de o intensitate redusa ce se formeaza deasupra marilor, a golfurilor sau a lacurilor.  Acestea apar in special de-a lungul Golfului si statelor din sud-est. In partea de vest a Statelor Unite apar in timpul furtunilor ce au loc toamna tarziu sau iarna, atunci cand se asteapta cel mai putin ca o tornada sa isi faca aparitia. Trombele se deplaseaza ocazional pe tarm unde devin tornade ce provoaca pagube importante, sau procesul poate avea loc invers, de pe tarm sa se deplaseze pe apa.

Cu toate ca trombele sunt tornade prin definitie, acestea sunt inregistrate ca fiind tornade doar in cazul in care lovesc pamantul. Sunt mai mici si nu la fel de puternice ca cele din Statele Unite, dar pot fi la fel de periculoase, pot rasturna ambarcatiuni, sau le pot provca pagube.

Ca si in cazul tornadelor, sunt emise avertismente pentru a se lua masurile de siguranta necesare.

TORNADA “TRI-STATE” DIN  18 MARTIE 1925
Tornada “Tri-State” ce a avut loc pe data de 18 martie 1925 in trei state: Missouri, Illinois si Indiana este cea mai devastatoare tornada din istorie (F5 pe Scara Fujita), ce continua sa socheze si in zilele noastre- 80 de ani mai tarziu. Reprezinta fara indoiala “tiparul” dupa care sunt studiate tornadele violente. Aceasta detine si majoritatea recordurilor din domeniu, incluzand: cele mai multe persoane ucise- 695; cele mai multe decese inregistrate intr-un singur oras- 234 in Murphysboro, Illinois; cele mai multe pierderi de vieti omenesti in scoli; distrugerea a peste 15 000 de case; parcurgerea celei mai mari distante- aproximativ 353 km; cea mai rapida viteza de inaintare- 100-115 km/h, cu viteza vantului peste 480 km/h.

Martorii au declarat ca aceasta tornada uriasa nu semana cu o tornada clasica, in sensul ca nu avea o palnie vizibila, explicatia fiind ca insusi mesociclonul a atins pamantul, facand imposibil de observat ce se apropia, mai ales pentru cai care nu erau familiarizati cu acest fenomen.

Totul a inceput in jurul orei 13:00 la nord-vest de Ellington, Missouri unde un fermier a fost ucis. De acolo tornada a inaintat spre nord-est, prin Annapolis si prin orasul minier Leadanna spre Bollinger, unde a ranit 32 de copii din doua scoli. A ajuns apoi in Illinois unde a distrus intregul oras Gorham in jurul orei 14:30, iar 34 de oameni au fost ucisi. In urmatoarele 40 de minute 541 de oameni si-au pierdut viata, iar 1423 au fost grav raniti pe o raza de aproape 2 km in orasele Murphysboro, De Soto, Hurst-Bush, si West Frankfort. Dupa ce a luat viata a 600 de persoane din Illinois, tornada a distrus toata comunitatea Griffin din Indiana.Urmatoarele lovite au fost comunitatile rurale din nord-vestul Owensville, unde 85 de ferme au fost devastate. Din fericire tornada a disparut la aproximativ 16 km de Princeton. Numarul mortilor din Indiana s-a ridicat la 71, dar in total , in patru ore au fost ucise 695 de persoane.

Privind spre anul 1925, datele nu erau atat de precise cum sunt acum, iar conditiile exacte care au precedat tornada “Tri-State” nu sunt cunoscute. Probabil a existat o instabilitate a maselor de aer in care aerul cald s-a deplasat lateral pe suprafata, iar aerul rece s-a deplasat spre stratele superioare. Data fiind amploarea tornadei, se poate afirma ca aceasta s-a format dintr-un nor urias “super-cell” ciclic, decat dintr-o singura furtuna uriasa. Teoretic, furtuna se dezvolta continuu, iar dezintegrarea unei “super-cell” conduce spre aparitia alteia si tot asa. Fiecare “super-cell’ poate fi responsabila de aparitia unei sau a mai multor tornade. Fara o examinare amanuntita se poate afirma ca au existat mai multe tornade. Singura problema in aplicarea acestei teorii este ca o furtuna de acest fel se poate intrerupe pana in momentul in care se formeaza o alta tornada, iar in cazul tornadei “Tri-State” dezastrul este continuu.

O tornada de acest fel reprezinta un eveniment rar si este posibil sa se formeze una la cateva sute de ani, dar un lucru este cert, sigur fenomenul se va repeta, dar intrebarea este unde si cand?

Bibliografie
Encarta library 2003
www.discovery.com
www.spc.noaa.gov/tornado
www.tornadoproject.com
www.nationalgeographic.ro
www.tornado-insider.com
www.whyfiles.org/tornado
www.torro.org.uk
www.tornadosafari.com
www.tornadochaser.com
www.geocities.com/tornado2
Comments (0)
Doar utilizatorii inregistrati pot scrie comentarii.!