Scurta monografie a municipiului Pascani

Share
Rezumat: Pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea satul Pascani se intindea doar pe terasa de sus, insa datorita realizarii caii ferate si plasarii atelierelor si depourilor pe terasa de jos a inceput sa se contureze „cartierul garii” asezat in partea mai joasa a orasului. La inceputul secolului al XX-lea  Pascani continua sa se extinda pe terasa inferioara, insa cu toata cresterea rapida a numarului de case pentru muncitorii din ateliere si depou partea de jos a ramas separata de cea de sus , legatura producandu-se in jurul anului 1960 in timpul refacerii orasului dupa bombardamentele din timpul celor doua razboaie mondiale. In anul 1800 Pascaniul avea o suprafata de doar 7,25 ha, in anul 1880 asezarea s-a extins la 20,62 ha. In doar 10 ani , 1880-1890, ea a crescut la 36,51 ha ,iar in anul 1900 atingea numarul de 69 ha. In timpul razboaielor extinderea suprafetei a fost neinsemnata insa dupa reconstruire a ajuns ca in ziua de azi sa se intinda pe o suprafata de 75,49 km2 .

Cuvinte cheie: Pascani, istoric, evolutie, economie, demografie.

Pozitia geografica
Municipiul Paşcani, este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, la marginea vestica a judeţului Iaşi la 75 km V-NV de municipiul Iaşi, în partea de sud a Podişului Sucevei, pe terasele din dreapta râului Siret, în dreptul unui vad de trecere.
Coordonatele geografice: 47°15′00″N, 26°43′40″E


             Simion_Andrei_1_1

Fig. 1. Localizarea municipiului Pascani

Comunele Mirosloveşti si Stolniceni-Prajescu marginesc oraşul la sud, Ruginoasa şi Todiresti la est, Vanători si Lespezi la nord, în timp ce la vest acesta este marginit de comuna Valea Seaca. În partea de jos a oraşului, în lunca Siretului sunt localitaţile suburbane Lunca Paşcani si Blăgesti, iar în partea din deal, pe versant localitătile suburbane Gâşteşti, Boşteni si Sodomeni.

Cadrul natural
Orasul Pascani este asezat in sudul Podisului Sucevei, care ocupa partea de nord-vest a Podisului Moldovei. Aici intra in contact mai multe unitati cu trasaturi si resurse complementare: Podisul Falticenilor, Culoarul Siretului, Dealul Mare Harlau si seaua Ruginoasa. Relieful actual se datoreaza actiunii apelor curgatoare si celorlalti agenti care au modelat depozitele cuaternare, alcatuite din argile, marne cu alternante de nisipuri, gresii, calcare oolitice, prundisuri si luturi loessoidice, prin eroziune si acumulare. De mentionat prezenta inaltimilor, de o parte si de alta a Siretului: Dealul Peter, Dealul Gura Badilitei, Dealul Osoi si seaua Ruginoasa din stanga Siretului - si Dealul Iorcani, Dealul Runcu sau Gastesti, Dealul Parcului – pe dreapta Siretului.

 

Simion_Andrei_1_2

Fig. 2 Hipsometria judetului Iasi

 

Elemente de favorabilitate
Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiloiluviale podzolite ( vest ), iar pe şesul Siretului , soluri aluviale şi lăcovişti. Acestea din urmă apar în jurul izvoarelor şi meandrelor din albia majoră a Siretului. În stânga acestuia sunt soluri argiloiluviale cenuşii şi cernoziomuri levigate slab şi moderat, care oferă condiţii bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi şi altele.

Elemente de restrictivitate
Apele de suprafata sunt reprezentate de raul Siret si  de afluentii sai. Siretul, la o altitudine de 209 m fata de nivelul marii, se distinge printr-o vale, cu directia N-S, cu un grad inalt de meandrare si o panta medie de 0,5 m la km. Scurgerea medie anuala a Siretului la Lespezi este de 27,2 m3/s. Valea Siretului in acest sector are 290m, cu versanti inclinati.  

Cadrul geodemografic
Evolutia numerica a populatiei
Statisticile din a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi din secolul actual arată că populaţia localităţii Paşcani a înregistrat o continuă creştere, datorită sporului natural cât şi migraţiei locuitorilor. Acest din urmă fenomen este strâns legat de industrializarea oraşului şi de noua împărţire administrativ-teritorială. Dacă în 1859 populaţia era în număr de 5.535, apariţia drumului de fier a facut ca acesta să se dubleze în numai 4 decenii ( 10.598 în 1890 ). O noua dublare o înregistrează după 86 de ani, în 1976, fiind înscrişi în documente 21.867 locuitori. După numai 16 ani se produce o nouă dublare, statistica din 1996 consemnează in municipiul Paşcani 46.106 persoane.

Densitatea populatiei
Densitatea medie a populaţiei pe suprafaţa locuibilă este de cca 584 locuitori/km2, mai accentuată în zona centrală şi zona Gării, şi mai rară în suburbii, unde distribuţia locuibilă se face numai pe orizontală.

Miscarea naturala a populatiei
În perioada 1960-1996, valorile sporului natural sunt fluctuante. Natalitatea cea mai ridicată, de 30,8‰, s-a înregistrat în 1975, iar cea mai coborâtă, de 10,7‰ în 1992. Mortalitatea cea mai crescută a fost de 9,9‰ în anul 1970, cea mai coborâtă fiind de 5,2‰ în 1985. Date comparative sunt prezente în tabelul următor:

 

Indici / an

1960

1966

1970

1975

1980

1985

1990

1991

1992

1996

Natalitate

19

16,1

16,7

30,8

27,7

21,3

14,8

12,2

10,7

10,8

Mortalitate

7,7

7,2

9,9

8,3

6,0

5,2

5,5

5,3

5,7

6,4

Spor natural

11,2

8,9

15,8

22,5

21,7

16,1

8,3

7,4

5,4

4,4 

 

Valoarea cea mai ridicată a sporului natural corespunde perioadei 1970-1985; atunci s-au construit în Paşcani Integrata, SC Nectar, Fabrica de Mobilă, Fabrica de lapte, Abatorul, unităti industriale ce au atras forţă de muncă tânără din nordul Moldovei. După 1989, sporul natural scade, atât datorită abandonării politicii demografice, cât şi datorită creşterii şomajului.

Mobilitatea teritoriala
Mişcarea migratorie a populaţiei a fost excedentară în raport atât cu cererea de forţă de muncă, determinată de apariţia unităţilor economice de interes republican, cât şi de posibilitatea de cazare a localităţii. La populaţia autohtonă s-au adăugat odinioară mulţi dintre specialiştii care au contribuit la construcţia nodului de cale ferată. Mulţi dintre lucrătorii germani, austrieci şi polonezi au rămas în spaţiul păşcănean, fapt demonstrat de nume ca: Şuler, Camer, Zolineac, Schneider, Racik, Braner şi altele.

Aşezarea atrage iarăşi forţă de muncă între cele două războaie mondiale, când apar mici întreprinderi meşteşugăreşti: tăbăcărie, fabrică de mezeluri, fabrică de ulei, ateliere diverse. În timpul celui de-al doilea război mondial, populaţia a scăzut; unii au murit pe front, alţii au fost răpuşi de bolile momentului.

În anul 1975, numărul locurilor de muncă – determinat de pulsul economic al oraşului – era de 12.079, cifră depăşind chiar populaţia oraşului la acea vreme. În aceste condiţii, forţa de muncă a fost întregită cu persoane provenind de pe principale artere de circulaţie spre oraş. Astfel s-a născut navetismul, într-o creştere continuă până în 1992. De la acea dată fenomenul migraţiei se inversează datorita cauzelor economice din acea vreme.

Structura populatiei
- Structra demografică
Structura pe sexe a populaţiei localităţii demonstrează că numărul femeilor a fost mai mare întotdeauna decât al barbaţilor. Acest lucru se observă şi în tabelul următor:

1930

1941

1956

1966

1992

1996

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

6391

7017

6313

6699

7356

7652

9304

9386

22061

22839

22735

23372

 

Se observă că diferenţa maximă pe sexe apare în anul 1992: 778 femei în plus faţă de sexul masculin. Dacă până în 1965 forţa de muncă era preponderent masculină, după acea dată, industria uşoară, în expansiune, a absorbit forţa de muncă feminină, ea fiind în 1992 de 51,8%

Structura populaţiei pe vârste a fost următoarea în ultimile decenii:
 

Grupe de vârstă / ani

1966

1977

1984

1992

1996

Copii 0-15 ani

30,1

30,1

29,8

26,3

24,1

16-30 ani

24,1

26,2

25,9

24,6

23,4

31-44 ani

23,1

19,8

20,0

18,3

19,6

45-59 ( 62 ) ani

11,6

11,9

12,2

16,5

18,0

Bătrâni

11,1

12,0

12,1

14,3

14,9

Apţi de muncă

58,3

58,0

57,3

51,4

50,2 

 

Structura naţională relevă o pondere a etnicilor români. Ultimile date arată că populaţia municipiului cuprinde: 44.596 români, 240 rromi, 32 ruşi-lipoveni, 16 maghiari, 4 germani, 9 alte naţionalităţi.

Structura confesională se prezintă astfel: 42.859 ortodocşi, 4.334 romano-catolici, 346 creştini după evanghelie, 156 pendicostali, 16 adventişti, 161 alte religii.

- Structura profesională
În anul 1996, activitaţile industriale ocupau 23,5% din forţa de muncă; 12,5% reprezenta cuantumul ocupat în prestări de servicii, în timp ce populaţia inactivă reprezenta 63% din total. Anul 1996 include în activităţile în activităţile industriale 43%, iar în prestări de servicii 55,7%; forţa de muncă ocupată în agricultură reprezenta 1,3%. Acest ultim procent cuprinde numai salariaţii agricoli; numărul celor care lucrează practic în acest sector este, practic, mult mai mare, fapt datorat întoarcerii unora în suburbii, fie ca efect al şomajului, fie al reconstituirii propietăţii funciare.

Fizionomia si functionalitatea
Caracteristici morfologice
Trama stradala  prezinta o forma neregulata insa caracteristica principala o reprezinta trei  strazi care fac legatura dintre partea din vale cu cea din deal , restul de strazi principale fac legatura cu suburbiile si au directii paralele cu versantul terasei ce imparte orasul in doua parti aproximativ egale. Majoritatea locuintelor din centru sunt cladiri cu minim 4 etaje alternand cu cele de 6 si de 10 etaje. Cu cat ne indepartam de centru cu atat inaltimea caldirilor scade aparand case traditionale din chirpici , dar si din alte materiale precum caramida. In ultimii ani pe locul fostului aerodrom s-au construit locuinte de maxim 2 etaje moderne.

La inceputul anilor 1900 majoritatea caselor erau detinute de muncitorii de la atelierele C.F.R. si de la depou.  Orasul a continuat sa se dezvolte anarchic, departe de trasaturile unui centru de populatie urbana. In timpul razboiului , majoritatea constructiilor, mai ales cele situate in zona centrala, au fost distruse in urma bombardamentelor. Refacerea orasului a inceput in perioada 1958-1959, cand s-au acordat si primele fonduri pentru investitii in locuinte. Dovada a slabei dezvoltari generale pe care a cunoscut-o in trecut municipiul Pascani este reflectata de lipsa de monumente istorice si de arhitectura moderna. Se pastreaza doar doua vestigii ale trecutului  reprezentate prin casa Iordache Cantacuzino construita in anul 1640 si biserica Sfintii voievozi  Mihail si Gavril (1864).

pascani_1910_aus 

Fig. 3. - Fragment din harta austriaca a Romaniei - 1910 (shaded)

Caracterul functional
Zona rezidentiala alternneaza cu zona comerciala care cuprinde si doua piete agroalimentare , doua supermarketuri si o zona pietonala numita Esplanada. Zona rezidentiala este formata din cladiri cu 4-6 etaje ,unele cu 10, si case traditionale . Zona industriala se afla la iesirile din oras si in jurul garii si a caii ferate. Zona de agrment cuprinde un parc municipal cu un lac de agrement, doua terenuri de sport si mici spatii verzi printre blocuri.

Aspecte socio-economice
Aspecte economice
Locuitorii acestui sector al Siretului s-au ocupat din cele mai vechi timpuri cu agricultura şi creşterea animalelor. Unii dintre ei se ocupau şi cu prelucrarea lemnului din padurile aflate în lunca Siretului sau pe dealurile înconjurătoare.

harta_judet_baia_1

Fig. 4. - Judetul Baia - harta interbelica (sursa:http://romaniainterbelica.memoria.ro)

Caracterul rural al localităţii s-a menţinut până la începutul sec. al XX-lea, chiar dacă între timp aceasta a fost declarată târg ( 1825-1835 ) sau au fost construite căile ferate şi Atelierele C.F.R. ( 1869 ). Primele lucrări de urbanizare datează de la începutul secolului al XX-lea; localitatea fiind declarată oraş în 1923. faţa acestuia se schimbă dupa al doilea război mondial, datorită apariţiei de noi întreprinderi industriale şi creşterii populaţiei de aproape patru ori faţă de cea din preajma războiului.

Dezvoltarea economică a oraşului se datorează in cea mai mare parte poziţiei geografice, la întâlnirea mai multor căi de comunicaţii, şi mai puţin resurselor locale.

La nivelul municipiului Paşcani, în anul 1998 funcţionau 1.161 unităţi, dintre care 8 de stat, 8 mixte şi 1.145 private.

Industria
În activitatea industrială erau implicaţi în anul 1998, 33 de agenţi economici, dintre care 6 cu capital integral de stat, iar restul cu capital privat sau mixt. Pe principalele ramuri, ponderea este deţinută de industria grea cu trei mari agenţi economici: S.C. REMAR S.A., S.C. SCUDAS S.A., S.C. RETROM S.A.; urmată de industria uşoară: S.C. SIRETUL S.A., S.C. INTEGRATA S.A., S.C. LINOLAND S.A., S.C. GABRIEL şi  LEONARD S.A.; în industria alimentară: S.C NECTAR S.A., S.C. KOSAROM S.A., S.C. LACTIS S.A., S.C. ROMPAK S.A.; în construcţii: S.C. CONSTRUCTORUL S.A., S.C. MOBIMIXT S.A.

Unitaţile sunt grupate în două mari platforme industriale: platforma de jos şi platforma de sus. Cele două platforme industriale au dotări tehnice comune: energia electrică, apă potabilă şi industrială, sistemul de colectare, de tratare şi evacuare a apelor uzate, reţele de transport urban de călători, precum şi transportul de mărfuri cu mijloace auto sau racorduri de cale ferată.

Pe platforma de jos sunt amplasate:
S.C. REMAR S.A., în faţa staţiei C.F.R., unitate simbol a oraşului Paşcani, înfiinţată în anul 1991, prin transformarea fostelor Ateliere C.F.R. în societate comercială. Atelierele C.F.R. Paşcani şi-au început activitatea la 31 octombrie 1869, odata cu darea în exploatare a primei linii de cale ferata din Moldova: Iţcani-Vereşti-Paşcani-Roman. La acea vreme Atelierele C.F.R. aveau ca profil de lucru reparaţii de locomotive cu aburi şi vagoane cu două osii pentru transport călători şi marfă şi constituia cel mai mare centru feroviar din România.

S.C. SCUDAS S.A., amplasată lângă calea ferată, între Parcul oraşului şi Triajul C.F.R. Vatra. Unitatea s-a înfiinţat în 1979 sub denumirea de Întreprinderea de scule şi accesorii speciale; denumirea actuală luându-şi-o în 1991. până în anul 1989 producea scule, port-scule, accesorii speciale pentru maşini-unelte, dispozitive la temă, aparate de prereglat scule, şi altele. După anul 1989 profilul de fabricaţie se lărgeşte, producând piese de schimb pentru industria extractivă, piese de schimb pentru maşini, utilaje şi instalaţii specifice agriculturii, pentru transportul feroviar şi alte produse necesare industriei prelucrătoare a metalelor.

S.C. NECTAR S.A. a fost inaugurată în septembrie 1978 sub numele de Întreprinderea de Industrializare a Sfeclei de Zahăr. Pâna în 1989 producea zahăr prin prelucrarea sfeclei de zahăr, sau rafinarea celui din trestie de zahăr din import. În prezent produce zahăr, şerbet, siropuri, concentrate şi băuturi răcoritoare.

S.C. NECTAR S.A. a înfiinţat societatea mixtă ROMPAK, în cooperare cu firma PAKMAYA din Turcia, în vederea valorificării melasei pentru producerea drojdiei de panificaţie.

S.C. ROMPAK S.A. este aşezată în latura de est a Fabricii de zahăr, inaugurată în martie 1998, producând drojdie alimentară. Face parte din concernul PAK, cel mai mare producător mondial de drojdie de panificaţie.

S.C. PANGRAN S.A., s-a construit în 1967. Avea 52 salariaţi şi producea 15 tone de pâine în 24 ore. Prin modernizarea unităţii în anul 1989 se realizase o mare diversitate de produse de panificaţie, producând 35 tone în 24 ore. În prezent, datorită procesului de privatizare şi concurenţei noilor unităţi din oraş, capacitatea de productie s-a restrâns mult.

Tot pe platforma de jos mai sunt amplasate şi unitaţile: S.C. GABRIEL şi LEONARD S.R.L., care produce perdele de tip jakard, produse de foarte bună calitate ce merg aproape în totalitate la export; fabrica de brânzeturi S.C. LACTIS S.A., S.C. MOBIMIXT S.A., prelucrătoare de mobila şi societatea de construcţii S.C. CONSTRUCTORUL S.A.

Pe platforma industrială de sus sunt amplasate:
S.C. SIRETUL S.A., profilată pe realizarea de tricotaje, perdele şi tricoturi. Produsele ei ajung în Anglia, Franţa, Germania, Suedia, Italia, S.U.A., Canada, Arabia Saudită şi Republica Moldova. Se exportă lenjerie fină de damă, articole sportive, perdele şi tricoturi. În perioada 1985 -1989, întreprinderea a primit cinci ani la rând Distincţii de Stat.

S.C. INTEGRATA S.A., a luat fiinţă în 1990 pe structura întreprinderii „Integrata de Ţesături tip In”, fondată în 1976. Iniţial se realizau aici fire şi ţesături de tip in, cu destinaţia îmbrăcăminte şi decoraţiuni. În 1979 a început să producă blue-jeans, iar din 1985 intră în funcţiune un atelier care prelucrează ţesăturile proprii. În prezent este singura producătoare de ţesături de cânepă din ţară, ţesături finisate cu produse ecologice.

S.C. LINOLAND S.A., s-a înfiinţat în anul 1994 prin desprinderea de Integrata a Secţiei de Filatură. Întreprinderea Comercială LINOLAND este societate mixtă româno-americană-belgiană. Produce fire de in şi canepă în amestec şi fire de in sută la sută, cu materii prime din Belgia şi din ţară.

S.C. RETROM S.A., este amplasata la marginea orasului, la intrarea dinspre Tg. Neamţ. S-a înfiinţat în 1979 ca Întreprindere de Traductoare şi Regulatoare Directe. Până în 1980 profilul producţiei era: proiectarea, producerea şi comercializarea de produse pentru automatizări industriale ( regulatoare, ventile electromagnetice, diafragme, termorezistenţe, termocupluri ). După anul 1989 la nomenclatorul de fabricaţie existent s-au adăugat produse pentru S.N.C.F.R.

În zona industrială din deal mai sunt amplasate unităţi cu caracter de servicii precum: R.A.G.C.L., S.C. TRANSMIXT MOLDOVA, S.C. AGROMEC, CONEL, OCOLUL SILVIC, 3 unităţi PECO şi 5 autoservice-uri, Direcţia Apă-Canal. O însemnată pondere în industria municipiului o au activităţile specifice industriei mici şi mijlocii, precum şi cele meşteşugăreşti,  în care în general se valorifică resursele locale.

Agricultura şi Silvicultura
Agricultura, ramură de tradiţie, rămâne o ocupaţie importantă a locuitorilor, chiar şi după transformarea localităţii în centru urban.

În 1995 1,5% din forţa de muncă activă era salariată în agricultură, dar numărul celor care lucrau în acest domeniu era mult mai mare. În momentul de faţă suprafaţa agricolă este de 5.274 ha.

În anul 1997, din suprafaţa totală a teritoriului administrativ de 6.028 ha., 754 ha reprezintă intravilanul. Suprafaţa fondului funciar este următoarea:
- arabil 4.041 ha
- fâneţe şi păşuni 1.196 ha
- vii şi livezi 47 ha
- teren neagricol 1. 563 ha

După dispariţia cooperativelor agricole şi a AEI-urilor, agricultorii din zonă s-au organizat, după 1989, în 6 asociaţiii: S.C. AGROCOMPLEX Lunca S.A., S.C. AGROSPIC Vatra S.A., S.C. BABY-BEEF S.A., S.C. VATRA S.A., S.C. CALITATEA Blageşti, S.C. UNIREA S.A.

În anul 1997, societăţile industriale cu profil agricol AGROCOMPLEX Lunca şi BABY-BEEF deţineau 1.450 ha teren. Societăţile AGROSPIC Vatra şi CALITATEA Blăgeşti deţineu 1.512 ha, iar cele două asociaţii familiale de la Gâşteşti 62 ha; 2.082 ha reveneau producătorilor particulari din suburbii, iar 268 ha reprezentau păşunile primăriei.

Cultura plantelor
Agricultura zonei Paşcani are tradiţii în cultura cerealelor, sfeclei de zahăr, cartofului şi legumelor. În anul 1997 structura culturilor agricole a fost următoarea: grâu – 1.124 ha; orz – 150 ha; orzoaică – 50 ha; ovăz – 67 ha; porumb – 1.361 ha; floarea-soarelui – 90 ha; sfeclă de zahăr – 345 ha; fasole – 10 ha; mazăre – 50 ha; cartofi 167 ha; legume – 106 ha.

Creşterea animalelor
Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine; furnizează carne, lapte, ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale şi de S.C. AGROCOMPLEX Lunca. În anul 1997, pe aria municipiului Paşcani erau următoarele efective de animale: vaci şi junci 1.380 capete; porcine 2.450 capete; ovine 12.650 capete; păsări outoare 13.500 capete; pui de carne 100.000 capete.

Silvicultura
Patrimoniul forestier se întinde în cea mai mare parte în jurul Paşcanilor; doar cateva pâlcuri de luncă ( zăvoaie ) din Valea Siretului se află în arealul propriu-zis al oraşului. În momentul de faţă pădurea Paşcanilor are o suprafaţă de 14.000 ha; este administrată de către OCOLUL SILVIC Pascani care cuprinde padurile de la: Boureni, Soci, Brăteşti, Moţca, Valea Seacă, Tătăruşi, Sireţel, Vascani-Ruginoasa, Mirceşti şi Lunca Siretului, precum şi cele din raza oraşului. Specia dominantă este fagul, alături de care mai cresc: carpenul, stejarul, coniferele, iar în lunci plopul.

Transporturile
Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea oraşului Paşcani a fost poziţia geografică, la intersecţia unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu Orientul Apropiat precum şi Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin reţeaua rutieră şi traseele de cale ferată, municipiul Paşcani are legături directe pentru transporturile de călători şi mărfuri cu oraşul Iaşi, capitala judeţului, cu oraşul Tg. Neamţ spre vest, cu oraşul Suceava spre nord, cu Bucureşti, capitala tării spre sud.

Transporturile feroviare
Constructia căii ferate înseamnă punctul de pornire a localităţii în devenirea sa spre urbanism. Datorită poziţiei geografice, încă din 1854, înainte de construirea căii ferate, pe aici trecea serviciul de diligenţă Iaşi-Tg. Frumos-Paşcani-Tg. Neamţ. Inaugurarea liniei ferate Iţcani-Paşcani-Roman a avut loc în decembrie 1869. La 1 iunie 1870 avea să fie inaugurată linia Paşcani-Iaşi. Reţeaua feroviară a fost înzestrată de la început cu instalaţii de telegraf. La 30 decembrie 1996 a fost inaugurată linia Paşcani-Tg. Neamţ. Complexul C.F.R. Paşcani este format din Staţia C.F.R., Depou, Triaj Vatra şi Revizia de vagoane.

Staţia C.F.R. Paşcani
Unitatea a fost terminată şi dată în folosinţă odată cu calea ferată. Profilul producţiei de la înfiinţare şi până în prezent este de prestări servicii transporturi – marfă şi călători – pe calea ferată. Staţia C.F.R. Paşcani este, de la inaugurare şi până în prezent, cel mai important nod de cale ferată din Moldova. A fost modernizată şi s-a construit actuala clădire în anii 1958-1960. În partea de sud a staţiei se găseşte Staţia Vatra ( Triaj ), cu profil principal de triat vagoane-marfă şi secundar, de călători. Pentru fluidizarea activităţii în cele două staţii şi pentru marirea siguranţei în circulaţie, în anul 1963 a fost introdusă instalaţia electro-dinamică tip C.R.3, cu un număr de 85 macaze.

Depoul CFR Paşcani
Paralel cu extinderea Atelierelor C.F.R., în anul 1928 s-a construit la Paşcani o cladire mare a Depoului ( la sud de Ateliere ), care trebuia să satisfacă traficul în plină creştere. Până atunci a funcţionat în una din cele 8 hale de la Ateliere, unde în anul 1910 se reparau 45 locomotive. Depoul ca şi Staţia şi Atelierele s-au construit pe pământurile donate de familia Nicolae Roset-Roznovanu. În acea vreme, linile ferate din Moldova erau exploatate de Societatea particulară austro-engleză Lemberg-Csernowitz-Iaşi Eisenbahn (Calea ferată Lemberg-Cernăuţi-Iaşi ).

Transporturile rutiere
Căile rutiere care fac legătura între oraşul Paşcani şi zonele preorăşeneşti, mergând spre zonele vecine, comportă următoarele trasee:
- drumul D.N. 28 A: Moţca – Paşcani – Tg. Frumos – Iaşi, care leagă municipiul Paşcani de reşedinţa de judeţ;
- drumul judeţean D.J. 208 Mirceşti – Paşcani – Lespezi care este o paralelă a drumului european E 25;
- drumul comunal D.C. 109 Paşcani – Brăteşti – Mirosloveşti;
- drumul comunal D.C. 101 Paşcani – Boşteni – Sodomeni – Boureni;
- drumul comunal D.C. 125 Paşcani – Lunca Paşcani – Lespezi.

Strazile oraşului Paşcani au o lungime de 115 km şi sunt asfaltate în proporţie de 60%. Marea majoritate au trotuare cu mozaic, asfalt sau dale. Localităţile suburbane au o reţea de 90 km de drum ( asfaltate mai puţin de jumătate ) şi 28 km trotuar. Transportul urban este asigurat de către un serviciu specializat din cadrul R.A.G.C.L., dotat cu 11 autobuze şi 28 taximetre particulare.

Comerţul
Fiind aşezată la un vad peste Siret, între munţii din vest şi Câmpia Moldovei din est, localitatea a fost dintotdeauna un vad comercial. Aşa se explică existenţa hanurilor şi cârciumilor care găzduia trecătorii în trecere pe aici. La 18 ianuarie 1835, Iordache Roset adresează o jalbă la domnie în care cere înnoirea hrisovului vechi pentru zilele de iarmaroace de la Paşcani, obţinând organizarea a 12 iarmaroace pe an.

În 1968, O.C.L. Paşcani avea 68 unităţi de desfacere cu amănuntul. Populaţia din cele 5 localităţi suburbane era aprovizionată de Cooperativa de Consum din cadrul U.R.C. Paşcani, care avea 8 unităţi de desfacere cu amănuntul.

Pentru aprovizionarea locuitorilor cu legume şi fructe, O.R.V.L.F. Paşcani avea pe raza oraşului 10 unităţi comerciale. Cele două pieţe din „deal” şi din „vale”, existente şi în momentul de faţă, ofereau condiţii de desfacere a produselor sătenilor din împrejurimi. În 1979 erau în oraş 100 unităţi comerciale; se desfăceau mărfuri în valoare de 900 milioane lei.

După 1990 sectorul comercial cunoaşte un ritm ridicat de privatizare. Dacă înainte de această dată marea majoritate a unităţilor comerciale erau de stat, în 1998 un număr de 1136 unităţi erau private iar 6 cu capital mixt – statul neavând nici o unitate. Un alt salt spectaculos l-au cunoscut cele doua pieţe unde se desfac zilnic produse alimentare, iar duminica la piaţa din vale se ţine târg pentru mărfuri.

Turismul
Factorii favorabili activităţii turismului din oraşul Paşcani sunt: cadrul geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, şi dealurile împădurite din împrejurimi.

Obiectivele turistice cu caracter cultural-istoric sunt: casa Iordache Cantacuzino şi Biserica Sf. Mihail şi Gavril, ridicate în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, declarate monumente istorice. Aceste monumente sunt amplasate în parcul oraşului din zona centrală.

De mare valoare istorică sunt unele monumente istorice din teritoriile apropiate: Palatul domnitorului  Al. I. Cuza de la Ruginoasa, la 17 km est de Paşcani, ridicat în 1811 şi cumpărat de el în 1862, construit în stil neogotic. La Prigorenii Vechi lângă Tg. Frumos se găsesc urmele caselor si mormântul lui Ion Neculce. Pe drumul dintre Tg. Frumos şi Mirceşti, lângă Baile Strunga, se găseşte castelul de la Miclăuşeni, în stil englezesc cu turnuri gotice şi frumoase decoraţiuni interioare; la Mirceşti, lângă calea ferată, la 30 km sud de Paşcani, te întâmpină Casa Memorială şi Mausoleul popularului poet Vasile Alecsandri; la Cozmeşti, comuna Stolniceni-Prăjescu, la 10 km sud de Paşcani, lângă şoseaua Paşcani-Roman se află Palatul lui Grigoraş Sturdza, ridicat în 1816 cu concursul arhitectului Iosif Demesovici.

Păşcănenii se mândresc cu faptul că oraşul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învăţătorul marelui scriitor, evocat de acesta sub numele de Domnu Trandafir. În cimitirul oraşului,  se găsesc mormintele părinţilor lui Mihail Sadoveanu şi cel al lui Mihai Busuioc.

Activitatea turistică în municipiul Paşcani este susţinută prin: Hotelul Central, construit în 1980, cu o capacitate de 155 locuri, restaurant şi braserie. În pădurea Moţca se află o cabană turistică cu hotel, Codrii Paşcanilor, la 8 km vest de Paşcani.

Aspecte sociale
Municipiul Pascani este dupa cum se stie orasul natal al celui mai mare prozator al literaturii romane “Ceahlaul literaturii romane”  Mihail Sadoveanu  In fiecare an se organizeaza zilele Sadoveanu plasate la inceputul lunii noiembrie. In oras este marcat printr-o placa de marmura locul casei copilariei cu aproximatie  placa fiind ampalsata pe casa unei surori, datorita faptului ca in timpul razboiului casa prozatorului a fost distrusa. Alte personalitati marcante ale orasului pascani ar mai fi Visarion Puiu (1879 - 1964), mitropolit si regretatul academician Constantin Ciopraga (1916 - 2009), critic şi istoric literar.

        pasc_1pasc_2

Fig. 5. Imagini Pascani (Esplanada - stanga, Centru - dreapta)

Orasul Pascani a fost si este unul dintre cele mai importante centre feroviare din Romania, si cel mai important din nord-est.

Locuitorii vad orasul ca un loc unde s-ar putea realiza multe , dar nu se face mai nimic, un loc in care se fac investitii putine , altii ca si in alte parti spun ca era mai bine inainte de 1989 altii nici nu vor sa auda de acele vremuri. Tinerii din Pascani duc lipsa de locuri unde sa iasa in timpul liber , cinematograful fiind desfiintat , parcul fiind slab gospodarit desi incepand cu acest an vor avea loc lucrari de reamenajare a acestuia cu fonduri europene. Toti locuitorii sunt de parere ca strazile sunt intr-o stare foarte proasta datorita inundatiilor din ultimii ani ,dar si a faptului ca se reamenajeaza reteaua de canalizare.

In Pascani a existat o importanta comunitate evreiasca, existand si un cimitir evreiesc. Datorita cererii de specialisti la atelierele C.F.R. au fost adusi mai multi muncitori din Germania si Polonia insa ca si evreii acestia au plecat cu timpul din Pascani. Majoritatea rromilor din Pascani locuiesc prin suburbii precum Lunca Pascani , sau putini in centrul vechi numit Vatra insa majoritatea legal.

Rolul orasului in teritoriu
Municipiul Pascani este un important nod feroviar tot traficul feroviar spre nordul Moldovei trece prin Pascani, si o mare parte din traficul spre Iasi. Spre Pascani vin in fiecare zi multi navetisti din comunele si satele din jur, precum si multi elevi care invata la scolile si liceele din oras. La iesirea din localitate spre Iasi exista un pod peste raul Siret astfel ca mult trafic rutier ,dinspre Iasi spre nordul moldovei sau nordul ardealului, traverseaza orasul. Pietele din oras reprezinta locuri de desfacere pentru lipoveni si pentru producatorii de zarzavaturi , legume si fructe din judet , suburbii ,dar si din alte zone mai indepartate precum fructele care sunt aduse din zona Falticenilor, legumele provenind din serele din jurul orasului precum cele de la Blagesti si Lespezi sau suburbia Lunca.

Bibliografie:
Constantin CIOPRAGA – “PAŞCANI – municipiul şi zona” ,  ed. Polirom, Iasi, 2001
S.C. REMAR S.A. Pascani - “Radacinile  traditiei – 130 de ani la REMAR”, ed. Polirom, Iasi, 1999
Dimitrie GUSTI - "Volumul II, Tara Româneasca", al "Enciclopediei României",  ed. Imprimeriei Nationale, 1938
http://www.pascani.ro
http://www.primariapascani.ro
http://www.ziarulorizont.ro
http://www.earth.unibuc.ro
Comments (0)
Doar utilizatorii inregistrati pot scrie comentarii.!